Skip to main content

Kōrero: Te mahi kai – food production economics

He rua kūmara

Image
Rua kūmara

Ka purua ngā kūmara ki te rua, arā, ngā kūmara hei kai me ngā kōpura hei whakatō ki te māra ā te tau ka tū. Ka katia te rua mā tētahi kūaha, ka taupokina rānei. Ka keria te rua ki te tahataha (1) ka ketua rānei ki te papa whenua kia rite ki te pere te hanga (2). He rere hei pana wai (3 me te 4). He tuanui ki ētahi o ngā rua nui, e ai ki te Pākehā, he rite ki te ‘cellar’ (4 me te 5). Tērā tētahi rua iti, he tapawhā te takoto, ka keria ki tētahi wāhi wātea, ki roto rānei i te whare, ki roto rānei i tētahi rua nui atu.

Te whakamahi i tēnei tūemi

Te Ara - The Encyclopedia of New Zealand

Source: Janet Davidson, Prehistory of New Zealand. Auckland: Longman Paul, 1987

This item has been provided for private study purposes (such as school projects, family and local history research) and any published reproduction (print or electronic) may infringe copyright law. It is the responsibility of the user of any material to obtain clearance from the copyright holder.

Ngā whakaahua me ngā rauemi katoa o tēnei kōrero

Me pēnei te tohu i te whārang

Manuka Henare, Te mahi kai – food production economics – Adapting to New Zealand, Te Ara – the Encyclopedia of New Zealand, https://teara.govt.nz/mi/diagram/20272/he-rua-kumara (accessed 4 June 2026).

He kōrero nā Manuka Henare, i tāngia i te 1 March 2009.